Inmultirea prin butasi si frunze
Inmultirea prin butasi se aplica doar anumitor specii de trandafir (Poliantha, Bengale, Noissete, Bourbon etc.). Acestea au crengile flexibile si poseda calitatea de a face radacini din crengi atunci cand acestea sunt ingropate in pamant. Butasirea se practica fie in lunile iulie-august (in verde) fie in octombrie-decembrie (in uscat). Butasirea in verde are un procent de prindere mai bun.
Butasii verzi se fasoneaza din ramuri florifere cam la 7-10 zile dupa ce ultimile petale de trandafir s-au scuturat. Butasii prelevati din aceste ramuri vor avea 3-5 ochi viabili ceea ce inseamna o lungime de aproximativ 10 cm.
Ultimele doua frunze de la partea superioara se lasa intacte, celelalte se taie. Taierea de la baza butasului se face imediat sub ochi si trebuie sa fie putin oblica.
La partea superioara taietura se face cam la 2 mm deasupra ochiului.
Butasii se planteaza in rasadnite si se uda abundent. Pentru protectia impotriva soarelui, geamurile rasadnitei vor fi varuite sau stropite cu mocirla. In zilele foarte calduroase butasii vor fi stropiti cu apa de 2-4 ori pe ora.
Udarea butasilor nu este necesara decat daca pamantul este prea tare. Daca totul decurge normal, in 3-4 saptamani butasii au deja radacini. Cand inradacinarea s-a produs deja, incepe aclimatizarea butasilor: la inceput se deschid geamurile rasadnitei la anumite intervale dupa care acestea se inlatura complet. Pana in toamna butasii vor fi feriti de buruieni si vor fi udati atunci cand este cazul. Inaintea inghetului vor fi montate geamurile rasadnitei si se vor acoperi cu paie, coceni, frunze, etc., pentru protectia impotriva inghetului.
Primavara butasii se vor repica in pepiniera sau se vor lasa in rasadnite unde vor fi acoperiti cu pamant in strat de 3-4 cm, vor fi pliviti, udati si stropiti cu substantele indicate impotriva bolilor criptogamice. Toamna, trandafirii sunt deja pregatiti pentru a fi plantati la locul definitiv. Butasirea in uscat poate incepe dupa caderea frunzelor (sfarsitul lui octombrie) si pana la primele brume. Butasii se fac din lastari lemnificati si vor avea lungimi de 20-25 cm cand urmeaza sa fie plantati in pepiniere si de 10-15 cm cand urmeaza ca inradacinarea sa se faca in ghivece sau in rasadnite reci. Taierea de la baza se face imediat sub mugure si va fi usor oblica iar de la varf se face la 1-2 cm deasupra ultimului mugure.
Daca plantarea butasilor se face in rasadnite reci, acestea se vor acoperi peste iarna cu materiale protectoare. Primavara, butasii care au inceput sa formeze radacini se planteaza in ghivece sau in pepiniera. La fel de bine ei pot fi lasati in rasadnita unde continua sa inradacineze. Pe parcurs li se vor asigura toate ingrijirile necesare. Toamna butasii bine inradacinati pot fi scosi si plantati la locul definitiv.
Inmultirea prin frunze este o metoda mai dificila si nu se recomanda horticultorilor amatori. Inmultirea prin marcote si prin divizarea tufelor se poate face la soiurile cu radacinile proprii (nealtoite).
Altoirea trandafirilor
Altoirea in pepiniera
Prezenta celor doi parteneri – altoiul si portaltoiul – este obligatorie in cazul trandafirilor. Portaltoii se obtin prin una din metodele descrise anterior, macesul salbatic fiind unul dintre cei mai indicati portaltoi. Portaltoii vor fi ingrijiti corespunzator in vederea altoirii pentru ca, altfel, procesul de prindere are de suferit. De aceea, inaintea altoirii se va face o ultima inspectie a portaltoilor, urmand ca cei dezvoltati insuficient sa fie indepartati fara a fi altoiti. In cazul trandafirilor, starea portaltoiului este hotaratoare pentru prindere, chiar daca altoii sunt preluati de la plante mai putin viguroase. Inainte de a se incepe altoirea propriu-zisa se vor face, prin sondaj, incercari de dezlipire a scoartei portaltoiului. Dezlipirea usoara este si ea o conditie a reusitei. In general lipsa de umiditate ingreuneaze dezlipirea scoartei.
Pentru obtinerea altoilor se vor alege doar ramuri pe care au fost flori si ale caror petale s-au scuturat deja. Portiunile mediane ale acestor ramuri sunt cele mai recomandate pentru prelevarea de ochi. Frunzele ramurilor recoltate se vor taia ramanand doar cate un petiol lung de aproximativ un centimetru. Acest fragment de petiol va indica daca prinderea s-a facut sau nu. Atunci cand dupa circa o saptamana de la altoire petiolul cade usor la prima atingere inseamna ca altoirea a reusit. Cand petiolul se usuca si nu se desprinde nici dupa saptamani inseamna ca altoirea trebuie refacuta.
Ghimpii de pe ramurile recoltate se indeparteaza. In continuare trebuie asigurata pastrarea corespunzatoare a ramurilor altoi, asta in cazul in care altoirea nu are loc in aceeasi zi cu recoltarea ramurilor-altoi.
Imediat dupa taiere ramurile-altoi vor fi infasurate in carpe ude si introduse cu baza intr-un vas cu apa cu care vor fi transportate intr-un loc umbros, ferit de curenti. Aici vor fi indepartate frunzele, vor fi legate in manunchiuri, etichetate (soi, data recoltarii). Pastrarea manunchilor se face in muschi umeg, in nisip umed etc. Cele mai uzuale metode de altoit la trandafiri sunt: in ochi dormind, in ochi crescand, in placaj si cu ramuri detasate.
Altoirea in ochi crescand si altoirea in ochi dormind nu difera absolut deloc ca tehnica de altoire, diferentele sunt doar la perioadele din an in care ele se aplica.
Altoirea in ochi crescand are loc in lunile mai-iunie si ochii altoiti se dezvolta in continuare pana in toamna, iar altoirea in ochi dormind are loc in lunile iulie-august, ochii altoiti urmand sa inceapa dezvoltarea in primavara urmatoare.
Altoirea in ochi crescand, necesita ramuri altoi viguroase care sa aiba 7-8 mm la baza. La inceputul lui mai, cand se executa de regula aceasta altoire, numai trandafirii tinuti in sere pot oferi ramuri de asemenea talie. Altfel ramurile altoi vor fi recoltate toamna si tinute la stratificat in santuri cu nisip, afara, in locuri ferite de curenti si umiditate in exces.
Activitatea de altoire incepe prin pregatirea instrumentelor specifice: briceag de altoit, piatra agraziva, rafie. Nu strica un exercitiu de formare a mainii pe plante salbatice aflate in zona.
Puietii se dezvelesc de pamant in zona coletului care se curata bine cu o carpa uscata. Urmatorul pas este executia in zona coletului a doua incizii perpendiculare, in forma de T. Taietura orizontala va avea cam 1 cm lungime iar cea verticala o lungime dubla. Apoi se dezlipeste scoarta in zona taieturilor deja facute. Imediat se trece la taierea ochiului altoi care se introduce in despicatura portaltoiului si se leaga cu rafie. Toate aceste operatii vor fi facute cat se poate de corect dar si destul de rapid. Ochiul altoi se introduce, imediat ce a fost taiat, sub scoarta portaltoiului. El va fi tinut de bucatica de petiol in timpul acestei operatii. Introducerea sub scoarta nu se va face fortat iar atunci cind altoiul nu mai inainteaza in despicatura el va fi retezat la partea superioara exact in dreptul taieturii orizontale a portaltoiului. Este important ca la toate aceste taieri lama briceagului sa nu patrunda in tesuturile lemnoase ale portaltoiului, ci doar in scoarta si cambiu.
Legarea cu rafie se incepe de sus in jos in asa fel incat prima spirala a infasurarii sa prinda cele doua margini ale despicaturii orizontale a portaltoiului. Se continua infasurarea, spirala langa spirala, pana cand este depasita toata incizia. Nodul va fi facut astfel incat sa permita desfacerea usoara. Cand operatia de altoire este incheiata se va musuroi baza portaltoiului in asa fel incat pamantul sa treaca cu aproximativ 7-8 cm deasupra punctului de altoire. Verificarea se face la 7-8 zile dupa altoire cand se indeparteaza pamantul si se verifica petiolul. La altoii prinsi legatura se va desface cam in trei saptamani de la altoire cand va avea loc si desmusuroirea. Dupa urmatoarele 18-20 zile va avea loc taierea salbatecului care se va executa la 1 cm deasupra ochiului prins. In continuare altoii in crestere vor fi controlati regulat, eventualii lastari salbatici vor fi pliviti. Cand dezvoltarea altoilor permite, ei vor fi ciupiti la 4-5 frunze.
Altoirea in ochi dormind se executa de la sfarsitul lunii iulie si pana in septembrie. Se aplica atat portaltoilor nealtoiti cat si celor altoiti in ochi crescand la care altoirea nu a reusit. Tehnica altoirii nu difera de cea expusa in cazul altoirii in ochi crescand. Puietii altoiti trebuie sa fie musuroiti doar pana in momentul in care suntem siguri ca altoii s-au prins. Apoi musuroaiele vor fi desfacute pentru a expune la lumina altoii in vederea fortificarii lor pana iarna. Inainte de primele ingheturi, musuroaiele se vor reface astfel incat ochii-altoi sa se afle sub pamant la 15-25 cm.
Altoirea trandafirilor cu trunchi inalt se poate face prin oricare dintre cele doua metode, dar punctele de altoire se vor afla la 1,5-1,8 m deasupra solului. Daca trandafirii cu trunchi inalt se gasesc mai mult la locul definitiv (gradini, parcuri), este preferabil ca altoirea sa se faca la aceeasi inaltime pentru uniformitatea coroanelor. Inaintea altoirii, toti lastarii aflati sub viitorul punct de altoire vor fi indepartati. Inciziile in forma de T se pot face fie pe trunchi fie pe ramurile laterale ale coroanei cat mai aproape de punctul de ramificatie. Pe trunchiurile bine dezvoltate se pot altoi chiar si doi ochi dar in pozitii opuse unul fata de celalalt si la cativa centimetri diferenta inaltime. Cand altoii prinsi incep sa se dezvolte(13-16 zile de la altoire) portaltoiul se poate reteza deasupra celui mai inalt altoi prins (sau ramura aflata in continuarea altoiului). Lastarii nobili aflati in crestere vor fi protejati de vant printr-o legatura slaba cu trunchiul portaltoiului. Ei vor fi ciupiti corespunzator. Lastarii salbatici care continua sa apara vor fi pliviti. In situatiile in care scoarta portaltoiului nu se desprinde corespunzator se pot aplica celelalte metode de altoire care nu sunt conditionate de desprinderea cu usurinta a scoartei.
Copulatia
Copulatia este una dintre aceste metode. Ea poate fi simpla sau perfectionata. Se aplica primavara si implica alegerea de portaltoi si crengi-altoi de grosimi foarte apropiate. Atat pe portaltoi cat si pe altoi se vor executa taieturi oblice cat se poate de asemanatoare astfel incat altoiul sa se poata suprapune peste portaltoi cat mai perfect posibil. Toti ochii de pe portaltoi vor fi indepartati (orbiti). Pe altoi se pot lasa 1-2 sau chiar trei ochi. Se leaga strans cu rafie. Copulatia perfectionata se deosebeste de cea simpla prin existenta unui pinten atat pe altoi cat si pe portaltoi. Cei doi pinteni se vor intrepatrunde asigurand astfel stabilitatea celor doua suprafete aflate in contact.
Trandafirii pot fi altoitui si in timpul iernii dar numai in spatii protejate (sere, rasadnite etc). Astfel se obtin trandafirii pitici, din portaltoi de maces cu talie mica. Pentru aceasta se vor alege din pepiniera puieti de maces cu varsta de un an si cu grosimea de 7-9 mm, care se vor planta in ghivece, in noiembrie.
Ghivecele se vor aseza in spatii in care temperatura sa nu depaseasca 5-6°C. Aici va continua inradacinarea. Pe la jumatatea iernii plantele vor fi transferate in incaperi unde temperatura se va situa in intervalul 10-14°C. In aceste conditii incepe vegetatia si macesii pot fi altoiti. In timpul si dupa altoire plantele se tin la intuneric, li se asigura o umiditate corespunzatoare si o temperatura de 12-14°C. Altoii incep sa creasca si cand au lungimea de 15-20 cm vor fi scurtati la 3-4 frunze. In luna mai trandafirii pot fi plantati la locul definitiv.
Trandafirii cu trunchi inalt pot fi obtinuti si din tufe de maces crescute in flora spontana. Acestea vor fi scoase cu radacini din locurile in care se afla, toamna, dupa caderea frunzelor. Din tufele scoase se aleg tulpini cu inaltimi de 1,5-1,8 m, care vor fi despartite de tufa avand grija sa ramana cu cat mai multe radacini. Radacinile se fasoneaza, se mocirlesc si astfel, plantele sunt puse la stratificat intr-un sant sapat la umbra si ferit de curenti. Se acopera cu vegetale uscate si se stropesc cu apa. In aceste conditii radacinile continua sa se dezvolte si mugurii tind sa porneasca in vegetatie. In acest moment, plantele sunt luate bucata cu bucata, li se infasoara radacinile intr-un bol nutritiv format din muschi umed, argila si balega de vaca peste care se trage o punga de polietilena. Astfel plantele sunt depozitate sub forma de gramezi in incaperi unde sa fie asigurata o temperatura de 6-10°C. Umiditatea va fi asigurata prin pulverizari repetate. Conditiile acestea declanseaza intrarea in vegetatie. Cand lastarii ajung la 4-6 cm, plantele vor fi altoite prin una din metodele descrise. Plantele altoite vor fi asezate in spatii cu temperaturi intre 12 si 14°C si vor fi stropite de 4-5 ori pe zi. Pozitia de asezare este cea oblica. Cand lastarii altoilor prinsi au deja lungimi de 4-5 cm (cam dupa o luna) se plivesc lastarii salbatici, se ridica plantele in pozitie verticala, se uda, se aerisesc. In luna mai trandafirii pot fi plantati la locurile definitive.
Taierea, este o operatiune foarte importanta. Aceasta operatiune poate avea loc fie toamna, fie primavara. Taierea se va face in functie de ce dorim sa obtinem de la acesst plante. Daca taierea este scurta, din ochiurile ramase se dezvolta lastari putini, dar lungi si vigurosi. Daca taierea este mai lunga, se vor dezvolta lastari numerosi, mai subtiri si mai scurti. Aceeasi tulpina se poate taia diferit, obtinand lastari care sa infloreasca la aceeasi inaltime. Desi le place soarele, trandafirilor nu le place prea multa apa. Udarea este necesara doar atunci cand pamantul din jurul lor este uscat, deoarece udarea execesiva duce la crestea acestora, insa fara a inflori. De asemenea, existenta buruienilor in jurul butasilor de trandafiri duce la intarzieri in dezvoltare, acestea consumand din substantele necesare cresterii si infloririi. Toamna si primavara se sapa solul din jurul tufelor mai adanc, pentru a permite aerisirea acestuia, cu atentie la radacinile trandafirilor care trebuie sa ramana netaiate.
